Celebrare 400 de ani

INTERVIU CU VALERIU GHILEŢCHI

Valeriu, felicitări pentru slujba pe care baptistii europeni ţi-au încredinţat-o. Ce responsabilităţi spirituale şi administrative presupune preşedinţia Federaţiei Baptiste Europene?
Vă mulţumesc din suflet pentru felicitări şi pentru susţinere. Funcţia de preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene are mai mult o dimensiune spirituală decât una administrativă. Sarcinile administrative îi revin în cea mai mare parte secretarului general, adică fratelui Tony Peck. Una din responsabilităţile preşedintelui este să viziteze Uniunile Baptiste, care fac parte din Federaţie, ca să le încurajeze şi să le motiveze în lucrarea Evangheliei, iar acolo unde există dificultăţi, spre exemplu probleme legate de libertatea religioasă, să intervină pe lângă autorităţi în vederea apărării libertăţii predicării Evangheliei. O altă responsabilitate este conducerea şedinţelor Executivului şi ale Consiliului, ceea ce presupune nu doar o supraveghere spirituală, ci şi împărtăşirea unei viziuni pentru slujirea şi activitatea Federaţiei.

Această slujire vine după mulţi ani de munca pe ogorul Evangheliei. Care sunt principalele repere spirituale ale vieţii tale?
M-am născut la 8 iulie 1960 într-o familie de credincioşi baptişti. Bunelul a fost unul dintre primii credincioşi şi primul pastor al bisericii baptiste din satul în care m-am născut. L-am primit pe Isus ca Domn şi Salvator la vârsta de 18 ani în timp ce eram student la Colegiul Politehnic din Bălţi. După prăbuşirea Uniunii Sovietice şi a regimului comunist din România am mers la studii la Oradea. În 1994 am absolvit Universitatea „Emanuel”, iar în 1996 am obţinut licenţa în teologie de la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. După terminarea studiilor am fost implicat în fondarea Colegiului Teologic Pedagogic din Chişinău, parte componentă a Uniunii Bisericilor CEB din Moldova. În 1996 am fost ordinat la slujirea de pastor, iar în perioada 2001-2009 am slujit în calitate de Episcop al UBCEB.

Baptiştii din Europa au multe puncte comune,dar în acelaşi timp sunt diferiţi în anumite aspecte. Care crezi că sunt cele mai importante asemănări şi cele mai vizibile deosebiri?
În primul rând,  aş vrea să menţionez că sunt mult mai multe lucruri care ne unesc decât cele care ne deosebesc. Cred că pasiunea pentru misiune şi evanghelizare este liantul cel mai puternic, chiar dacă astăzi în vest se simte un pic de răcire în această privinţă. Drept dovadă a acestui fapt este proiectul Federaţiei de susţinere a misionarilor indigeni, proiect prin care sunt susţinuţi peste 50 de misionari din 24 de ţări europene, inclusiv din Orientul Apropiat. Printre alte asemănări aş menţiona menţinerea unităţii bisericilor, importanţa educaţiei teologice, implicarea în soluţionarea problemelor sociale, lupta pentru apărarea libertăţii religioase. Referitor la deosebiri, cred că cea mai vizibilă este legată de rolul femeilor în lucrarea de slujire.

Am auzit câţiva lideri baptişti europeni spunând, cu oarecare invidie, că din 2007 până în 2011 limba oficială a Federaţiei Baptiste Europene este româna. Ce importanţa are, pentru familia baptistă europeană, faptul că fostul şi actualul preşedinte vorbesc româneşte?
Nu pot spune că limba oficială a Federaţiei în această perioadă este limba română, deoarece limba de comunicare în cadrul ei este limba engleză, dar în acelaşi timp, cred că fiecare preşedinte aduce cu sine o anumită contribuţie cultural-lingvistică a naţiunii din care face parte. Spre exemplu, toată conducerea Federaţiei cunoaşte cuvântul „pace” cu care ne salutăm în bisericile noastre. Faptul că atât fostul, cât şi actualul preşedinte vorbesc româneşte, este şi un merit al tuturor românilor. Este o recunoaştere a faptului că românii consitutuie o bună parte a familiei baptiste europene. În acest context, aş vrea să menţionez că pentru mine este o mare bucurie să ştiu că Uniunea Baptstă din România, după o pauză de vreo opt ani, a revenit plenipotenţiar în viaţa Federaţiei Baptiste Europene atunci când am fost ales la slujirea de vicepreşedinte al Federaţiei, ceea ce înseamnă că m-am învrednicit şi de votul celei mai mari familii baptiste române din Europa.

La Ede, cu ocazia Consiliului Alianţei Baptiste Mondiale, s-a putut observa, din statistici, că mişcarea baptistă cunoaşte un puternic avant în ţări din Africa, Asia şi America Latină, dar stagnează în Europa sau America de Nord. Ce crezi că trebuie făcut pentru revigorarea lucrării din Europa?
Sărbătoarea de 400 de ani de la înfiinţarea primei biserici baptiste este şi o ocazie de a reflecta asupra istoriei noastre ca şi baptişti ca să vedem care sunt lucrurile bune din trecut care ar trebui păstrate şi care sunt lucrurile noi care ar trebui îmbrăţişate. Personal cred că trebuie păstrată râvna pentru evanghelizare şi misiune, în ciuda obstacolelor şi schimbărilor care au loc în ultimii ani în societate. Totodată, cred că este nevoie să punem un accent deosebit pe transformarea vieţii şi trăirea în puterea Duhului Sfânt. Nu putem lăsa ca mişcările carismatice să deţină monopolul asupra Duhului Sfânt. De asemenea, se cere un accent mai mare pe standardele morale decât pe tradiţiile pe care le-am moştenit. Mi-a plăcut ce-a spus unul din vorbitori la Congresul de la Amsterdam şi anume:
I. Că tradiţia este credinţa vie a celor morţi, iar tradiţionalismul este credinţa moartă a celor vii.
II: Ca să putem experimenta o revigorare, avem nevoie de-o credinţă vie.

La alegerile din 29 iulie ai fost reales ca membru al Parlamentului din Republica Moldova. Baptiştii  nu au o pozitie comună faţa de implicarea pastorilor în viaţa politică: unii incurajează implicarea, alţii o interzic, iar alţii o consideră o problema strict personală a fiecărui individ, indiferent de slujirea din viaţa comunităţii religioase. Care crezi că sunt avantajele şi riscurile implicării liderilor creştini in această activitate?
Orice activitate aduce cu sine anumite avantaje şi implică anumite riscuri. Admit că implicarea creştinilor, în special a liderilor, în viaţa politică implică riscuri mai mari, dar cred că, în acelaşi timp, aduce cu sine şi avantaje mai mari. Primul avantaj, vorba lui Pavel, este ocazia de a propovădui Evanghelia acolo unde Hristos nu este vestit. Alt avantaj este posibilitatea de a susţine lucrarea bisericilor prin îmbunătăţirea cadrului legal, apărarea cauzei Evangheliei într-o societate care de multe ori ne este ostilă, cât şi ocazia de a avea un impact direct asupra societăţii, prin care oamenii ar vedea că evanghelicii sau baptiştii sunt patrioţi şi cetăţeni buni. Legat de riscuri, un lider creştin trebuie să conştientizeze că o eventuală compromitere nu-i va afecta doar numele său personal, ci şi numele comunităţii din care face parte. De aceea, un lider implicat în politică are nevoie de mai multă rugăciune, înţelepciune, discernământ şi integritate în tot ceea ce face. Dacă rămânem uniţi cu Hristos şi în strânsă părtăşie unii cu alţii, cred că se poate face faţă şi provocărilor care se întâlnesc în viaţa politică.

Intr-o perioadă atât de confuză spiritual, baptiştii români asteap-tă un mesaj clar din partea noului preşedinte al Federaţiei Baptiste Europene. Care este mesajul baptiştilor europeni pentru fraţii lor din România?
Isus Hristos este acelaşi ieri şi azi şi în veci! Cum a fost cu 2000 de ani în urmă, a fost şi cu 400 de ani în urmă, este şi în zilele noastre şi va fi acelaş până la triumfala şi victorioasa Sa venire. Aflându-ne în mijlocul unui continent care este cuprins tot mai mult de rătăcire şi întuneric, să ne rugăm Tatălui, în numele Fiului  , ca să fim transformaţi prin puterea Duhului şi astfel să putem fi sare şi lumină!

Interviu realizat de: Dr. Ionel TUŢAC