ÎNCEPUTURILE CREDINŢEI BAPTISTE ÎN CARAŞ-SEVERIN
În acest an jubiliar, când familia baptistă celebrează 400 de ani de la formarea primei Biserici Baptiste la Amsterdam în 1609 şi noi credincioşii baptişti din Caraş-Severin, dorim să ne alăturăm fraţilor noştri baptişti de pretutindeni şi să-L slăvim pe Dumnezeu pentru că facem parte din această familie minunată, care astăzi umple pământul şi pentru moştenirea spirituală bogată pe care ne-au lăsat-o înaintaşii noştrii.
Privind retrospectiv la vremurile de început ale mărturiei baptiste în Caraş-Severin, constatăm cu bucurie, că flacăra credinţei baptiste s-a aprins pe plaiurile frumoase ale Caraşului la începutul sec.XX, mai precis în jurul anului 1908, iar în decurs de 10-15 ani s-a răspândit în toate zonele judeţului.
Zona Caransebeşului. 
Credinţa baptistă a pătruns aici prin Popescu Petru, din comuna Curtea, care s-a angajat la o moară din comuna Iaz, aproape de Caransebeş, în anul 1908. Acesta împreună cu o altă familie baptistă a lui Ioan Mihai, venită din Ardeal şi stabilită în zonă, au început să vestească Evanghelia celor interesaţi şi aceasta a dat rod. Printre aceştia erau Papik Ioan şi soţia, Bona Pascu şi Dobriciu, toţi din Caransebeş. În anul 1909 sunt botezate 3 suflete, iar în anul următor are loc un alt botez oficiat de Ştefan Ignea, iar serviciile divine se ţineau în casa lui Bona Pascu. Astfel s-au pus bazele Bisericii Baptiste din Caransebeş. Biserica va continua să crească în următorii ani, deoarece aici era un grup de meseriaşi, care au auzit Evanghelia în Cehoslovacia, pe când erau militari. În anul 1922 este ordinat ca păstor al Bisericii, Negrei Ilie, iar în 1934 a fost zidită aici prima casă de rugăciune. În prezent în Caransebeş sunt 3 biserici baptiste.Biserica Baptistă din Borlova ia fiinţă în anul 1921, prin lucrarea lui Rădula Pavel, care devine şi păstorul ei în 1925. În Bolvaşniţa, credinţa baptistă a pătruns în anul 1922, prin doi tineri care au auzit Evanghelia pe când erau în în armată. La întoarcerea acasă, ajutaţi de fraţii din Buchin, au format biserica.
În Băuţar, credinţa baptistă a fost adusă în 1919 de Nedeloni Ion, care s-a întors acasă din război cu o Biblie, ale cărei învăţături a început să le împărtăşească şi altora şi astfel a luat naştere biserica. În Buchin credinţa baptistă a pătruns prin Chitu Boştioagă în 1916, care primise Cuvântul când era militar. În această perioadă se mai înfiinţează biserici baptiste în Petroşniţa, Vălişoara şi oraşul Oţelu Roşu.
Zona Clisura Dunării.
Prima biserică baptistă din Clisura Dunării a fost biserica din Moldova Nouă.Înfiinţarea bisericii este legată de numele lui Nicolae Craioveanu şi soţia, Ilie Craioveanu şi Ioan Băieşu,care s-au dus la muncă la o mină de cărbuni din Voroşvar(Ungaria). Aici s-au întâlnit cu Constantin Buriman din Coronini, care le-a vestit Evanghelia pe care o auzise şi el de la Dumitru Drăgilă din Prilipeţ. Aceştia s-au convertit şi au primit botezul într-o biserică baptistă germană din Budapesta în anul 1916, iar în anul 1918, de Paşti, sunt vizitaţi de Vasile Enaşcu, care a stat cu ei trei zile, încurajându-i prin Cuvânt.În acelaşi an acest grup se întoarce acasă şi formează biserica baptistă din Moldova Nouă. Lucrarea a progresat în anii următori şi biserica a crescut de la an la an, la aceasta contribuind slujirea lui Ilie Craioveanu, care este ordinat ca păstor în anul 1921, fiind ajutat ulterior în lucrare şi de Costa Popescu . Astăzi în Moldova Nouă sunt două biserici baptiste şi lucrarea progresează frumos.Credinţa baptistă s-a răspândit şi în alte localităţi din Clisura Dunării. Astfel, Biserica Baptistă din Coronini (Pescari), ia fiinţă în anul 1919 prin lucrarea lui Buriman Constantin, care s-a mutat aici cu soţia. unde l-au întâlnit pe Moldovan Gheorghe. Acesta fusese prizonier în Rusia şi acolo a auzit Evanghelia, s-a convertit fiind botezat în 1916 şi s-a întors acum acasă. Acest grup de credincioşi au format nucleul bisericii iar mărturia lor a avut un impact deosebit, biserica a crescut şi Dumnezeu a binecuvântat lucrarea. Cele două biserici formate, vor deveni biserici misionare şi Cuvântul va aduce rod şi în alte localităţi. În Socol, biserica ia fiinţă la 1921, în Padina Matei la 1923, în Moldova Veche la 1927, în Moldoviţa la 1926, în Ştinăpari la 1918, în Cărbunari în 1920, în Pojejena în 1919, în Sfânta Elena în 1921.
Zona Oraviţa – Anina.
Prima biserică baptistă din zona Oraviţei ia fiinţă la Ciclova Română în anul 1912, când s-a întors din Statele Unite, Vichente Percea, care primise credinţa baptistă acolo. El s-a dedicat slujirii ca păstor lucrând cu râvnă în satele din jurul Oraviţei: Sasca, Potoc, Socolari, Ilidia, sau chiar din jurul Bocşei 
oclin, Biniş, Valeapai. Biserica Baptistă din Oraviţa ia fiinţă în anul 1918 , când a venit aici de la Viena, familia Folk, mama, fiul Ioan şi două surori Cristine şi Ana. Acest grup s-a unit cu alţi credincioşi baptişti : Ioan Şulea, Pruneş, Mătăsăreanu şi alţii şi au constituit biserica din Oraviţa. Cele două surori, Cristine şi Ana, au avut de-a lungul anilor o contribuţie deosebită la dezvoltarea cântului coral şi instrumental în bisericile din această zonă. De asemenea o contribuţie deosebită la dezvoltarea lucrării în zona aceasta a Caraşului a avut-o neobositul lucrător Ştefan Ignea, din Lalaşinţ. Înfiinţarea Bisericii Baptiste din Răcăjdia este legată de Gheorghe Albu, care în anul 1913, se întoarce din Statele Unite, unde primise Cuvântul şi fusese botezat. El a început să mărturisească Evanghelia şi Dumnezeu a făcut ca sămânţa să dea rod şi astfel a luat fiinţă Biserica. Biserica Baptistă din Anina s-a născut prin lucrarea de pionierat a lui Petru Andrei, un miner venit aici din localitatea Curtea(lângă Făget) în anul 1910. Deşi a stat în Anina numai un an, sămânţa Cuvântului semănată de el a adus rod bogat şi astfel în anul 1914 a luat fiinţă biserica formată dintr-un nucleu de convertiţi printre care erau: Vasile Enaşcu, Vasile Dogariu, Avram Petruică şi alţii. În această perioadă credinţa şi mărturia baptistă va pătrunde şi în alte sate şi comune din această zonă cum sunt: Slatina Nera, Ilidia, Bogodinţi, Naidăş, Lescoviţa şi altele.
Zona Valea Almajului.
Prima biserică baptistă în Valea Almăajului a luat fiinţă în localitatea.Eftimie Murgu. Efta Murgu a fost primul convertit, care a luat tangenţă cu Cuvântul lui Dumnezeu , în zona Banatului Sârbesc, pe lângă Vârşeţ, unde s-a dus cu oile. Aici a vorbit cu alţi ciobani care erau nazarineni şi când s-a întors acasă a primit un Nou Testament pe care a început să-l studieze atent, fiind un om religios. Într-o noapte Vasile Enaşcu din Potoc, care era în drum spre Bozovici, pentru a merge la târg, a poposit în casa lui Efta Murgu. Cu acea ocazie Enaşcu Vasile i-a vestit lui Efta Murgu, Cuvântul lui Dumnezeu şi acesta s-a pocăit, fiind botezat în anul 1912 împreună cu fratele său Ilie. Mărturia lor a continuat şi Dumnezeu a adăugat şi pe alţii la numărul lor, formându-se astfel biserica, care a propăşit în anii următori fiind păstorită de Pavel Ciortuz. Credinţa baptistă a pătruns apoi şi în Prilipeţ prin întoar-cerea la Dumnezeu a doi tineri din această localitate, care erau evlavioşi şi sinceri în cercetarea Scripturilor şi anume, Ion Şuveţ şi Dumitru Drăgilă. La numărul lor se adaugă şi Gavril Drăgilă şi toţi trei sunt botezaţi în anul 1913 la Prilipeţ de Ştefan Ignea. În 1927 la iniţiativa unui grup de păstori din zonă ia fiinţă Orfelinatul Baptist de la Prilipeţ, de care s-a ocupat în mod deosebit Ion Şuveţ împreună cu soţia Marta. Orfelinatul a fost închis în perioada comunistă şi prin harul lui Dumnezeu a fost redeschis după 1989, clădirile lui fiind renovate şi extinse. Mărturia Evangheliei avea să fie purtată cu succes de Ion Şuveţ în alte localităţi din Valea Almăjului, cum sunt : Lăpuşnicul Mare, Bozovici, Moceriş, Bănia, Prigor, Dalboşeţ, unde se vor înfiinţa biserici. Un fapt important în dezvoltarea lucrării din Valea Almăjului l-a constituit întoarcerea la Domnul a lui Goga Dănilă din Gârbovăţ, care va deveni un slujitor destoinic, fiind ales în 1951 preşedinte al Cultului Baptist.
Zona Reşiţa – Bocşa.
Înfiinţarea Bisericii Baptiste din Reşiţa este legată de numele lui Ion Micşa din Jitin, un tânăr credincios care vine la Reşiţa în anul 1919 pentru a-şi câştiga existenţa. Având sămânţa Cuvântului în inimă,, el ia legătura cu un mic grup de credincioşi, printre care, familile Guţu şi Ripan, doi tineri Bulgăr şi Rusu şi două surori din Moniom şi împreună formează Biserica Baptistă dîn Reşiţa. Lucrarea va progresa prin venirea la Reşiţa a lui Petru Adam din Jitin care va fi ordinat ca păstor în anul 1924 şi în această perioadă se va construi şi prima casă de rugăciune, care va fi finalizată în 1928. Un eveniment important a avut loc la Reşiţa în anul 1946 şi anume aici s-a ţinut Congresul Tineretului Creştin Baptist, eveniment la care au participa t 4000 de credincioşi. Astăzi în 
Reşiţa sunt trei biserici baptiste şi tot aici a luat fiinţă în anul 1996, un liceu teologic baptist, pe lângă Biserica Baptistă nr.1, care funcţionează cu 20 de clase de la grădiniţă, la clasa a 12-a de liceu. Biserica Baptistă din Bocşa Română s-a înfiinţat în anul 1932, iar astăzi în Bocşa sunt două biserici, una în Bocşa Montană şi a doua în Bocşa Română. În continuare iată câteva din localităţile din zona aceasta unde s-au format biserici baptiste în această perioadă: Dognecea, Doclin, Biniş, Vermeş, Valeapai, Gherteniş, Fizeş, Duleu, Fârliug şi altele. De asemenea menţionăm mai jos câteva nume de care se leagă începuturile baptiste în judeţul Caraş-Severin: Ştefan Ignea, Dumitru Drăgilă, Ioan Şuveţ, Goga Dănilă, Iefta Românu, Negrei Ilie, Rădula Pavel,. Enaşcu Vasile, Vichente Percea, Buriman Constantin, Craiovan Ilie, Costa Popescu, Pop Ioan, Micşa Ioan, Petru Ada.Desigur că ar fi foarte multe lucruri de spus despre aceste începuturi pe care Dumnezeu le-a binecuvântat în timp. Noi ca oameni desigur că putem face greşeli, sau chiar omisiuni, dar ştim că în ceruri este o carte de aducere aminte cu faptele sfinţilor şi credem că Dumnezeu nu va face nici o greşeală şi nu va avea nici o omisiune şi în ziua slavei Domnului Isus va răsplăti pe fiecare rob credincios cu generozitate. Fie ca generaţia aceasta să preţuiască moştenirea lăsată de înaintaşii credinţei şi să ne împlinim misiunea la rândul nostru după exemplul pe care ni l-au lăsat ei, spre gloria lui Dumnezeu şi binecuvântarea multora.
COMUNITATEA BAPTISTĂ CARAŞ-SEVERIN
Comunitatea Bisericilor Creştine Baptiste Caraş-Severin s-a constituit în toamna anului 2008, prin desprinderea în spirit frăţesc, prin înţelegere şi cu pace, de Comunitatea Timişoara şi a început să funcţioneze de drept şi de fapt, de la 01.01.2009. Ea cuprinde bisericile baptiste cu filialele lor din jud.Caraş-Severin(cu câteva excepţii) şi bisericile din cercul Orşova, jud. Mehedinţi. Astfel avem 122 de biserici şi 51 de biserici filiale cu un total de aproximativ 11.000 de membri botezaţi.
Aceste biserici şi filiale sunt slujite de un număr de 50 de păstori.
Comunitatea are un comitet de conducere format din 11 membri: preşedinte(Mihai Mihuţ), trei vicepreşedinţi: cu pastorala(Ilie Tinco), cu educaţia (Ilie Milutin) şi cu misiunea (Dănuţ Vrâncilă), secretar: Valentin Sfercocî şi 6 membri: Ioan Vrâncuţa, Petru Nedved, Lazăr Arnăut, Lică Lopătiţă, Ovidiu Tămaş şi Nelu Damian. Comunitatea are un departament pentru tineret, coordonat de Daniel Bărnuţ, un departament de copii, coordonat de Gelu Dumitraşcu şi un departament de slujire pentru femei conduse de Irina Mihuţ
Acum la ceas aniversar să ne unim şi noi cu proorocul Habacuc în rugăciune şi să spunem :
“Însufleţeşte-Ţi lucrarea în cursul anilor, Doamne ! Fă-te cunoscut în trecerea anilor” (Hab.3:2/b).
A Lui Dumnezeu să fie slava, cinstea şi măreţia pentru toate lucrurile, în veci de veci.
Articol scris de: Mihai MIHUŢ
